Pavel, Apostol al lui Hristos redă finalul vieții lui Pavel care se afla în închisoarea Mamertină din Roma. El este vizitat ocazional de Luca evanghelistul care se afla tocmai pentru acest motiv în oraș. Mai apar însă și flashback-uri din viata apostolului care surprind fragmente care îl urmăresc pe acesta și asupra cărora voi reveni.
Foarte pe scurt, acțiunea se petrece în Roma din vremea lui Nero, imediat după ce tiranul a incendiat-o. După cum se știe din istorie, țapii ispășitori au fost creștinii, iar liderul roman al lor, Pavel este ținta predilectă, deși mesajul său care este asimilat și de Luca nu este unul subversiv, ci este acela că dragoste va schimba lumea.
Fără a oferi detalii semnificative despre acțiunea filmului, remarc aducerea în prim plan a cuplului Aquilla și Priscila care joacă un rol semnificativ în viața comunității creștine romane, cu accent pe rolul Priscilei în comunitatea amintită. S-ar putea ca exact acest aspect să li se pară ușor inconfortabil unor persoane care își imaginează că femeile ocupă un loc marginal în cel mai fericit caz în istoria creștinismului timpuriu.
Remarc aici, și sunt ușor critic dar nu neapărat în sens negativ, faptul că portretul este realizat din tușe groase. Pavel pare pe alocuri ușor confuz, nesigur pe faptele sale trecute (vezi flashback-urile despre care aminteam la început), incert în ceea ce privește sfaturile pe care le are de dat comunității creștine prezente, dar este, în schimb, sigur pe viitorul și pe credința sa.
Pe scurt
Personal nu cred că Pavel din film trebuie asimilat lui Pavel cel canonic pe care îl cunoaștem din scrierile sale acceptate în Noul Testament. Dar nu este nici foarte departe de acesta. Spun acest lucru privind și la conflictele de natură internă pe care Pavel din film le trăiește. Pavel cel canonic poate fi descoperit lecturând scrierile sale, recomandare pe care o fac cu cea mai mare căldură.