Sunt două perspective generale când vine vorba despre întrebarea, legitimă, de altfel, dacă din perspectivă crestină ar trebui sau nu să ridicăm glasul împotriva nedreptăților pe care le observăm.
Prima perspectivă consideră că lucrurile spirituale si politico-sociale se situează pe două planuri total distince. Lumea ca sistem este ceva de care trebuie să fugim întrucât se află la distanță extrem de mare din punct de vedere moral față de Împărăția de care aparținem. Si, în mare parte, argumentele sunt valide. Trebuie să spunem NU diferitelor provocări situate pe paliere extrem de variate. Nu suntem din lumea aceasta, nu îi datorăm si nu ne datorează nimic.
Cea de-a doua perspectivă, despre care cred că este cel puțin la fel de validă, susține că, desi Dumnezeu si lumea sunt diferite, ele nu sunt atât de separate pe cât credem de obicei. Există domenii în care cele două lumi se suprapun sau se întrepătrund. Cele mai evidente domenii sunt etica si morala. Nu poți separa etica sau morala crestină de realitatea imediat înconjurătoare. Ele interferează foarte mult cu lumea în care trăim. Privind lucrurile din această perspectivă, putem ajunge la concluzia că este chiar de datoria noastră să ridicăm glasul împotriva nedreptății.
Legea unei morale comune este adânc înscrisă în constiința umană, iar când ea nu este reflectată în viața de zi cu zi, ar trebui să ne facem cunoscute aceste opțiuni etice si morale prin mijloace acceptabile din punct de vedere legal. Suntem chemați să spunem cu tact si înțelepciune care sunt lucrurile care sunt incompatibile cu morala crestină si care este comportamentul care corupe, cu condiția să facem acest lucru într-un mod pasnic.
Angajamentul pentru justiție este o vocație crestină. Apostolul Pavel, în Romani 13 arată că societatea trebuie bine cârmuită chiar dacă acest lucru are loc, uneori, prin intermediul unor autorități care nu sunt neapărat crestine. Autoritățile din Romani 13, în special 3-4, sunt amintite acolo pentru capacitatea lor de a restrânge efectele exploatării si injustiției. Dacă asa stau lucrurile, atunci strigătul după dreptate ar trebui amplificat si pledat cu entuziasm în vederea dobândirii acelei dreptăți înscrise în constiința umană.