Dar El le poruncea… să nu-L facă cunoscut.

După lecturarea unor texte de genul celor enumerate mai jos, și a altora asemena, se ridică în mintea cititorului, în mod invariabil, întrebări cu privire la natura interdicției exprimate explicit de Isus de a nu face publice lucrările Sale la acel moment.

Marcu 1:34

34 El a vindecat pe mulţi care pătimeau de felurite boli; de asemenea, a scos mulţi draci şi nu lăsa pe draci să vorbească, pentru că-L cunoşteau.

Marcu 1:43-44

43 Isus i-a poruncit cu tot dinadinsul, i-a spus să plece numaidecât 44 şi i-a zis: „Vezi să nu spui nimănui nimic, ci du-te de te arată preotului şi adu pentru curăţirea ta ce a poruncit Moise, ca mărturie pentru ei”.

Se impune precizarea că acestea nu sunt singurele texte care descriu atitudinea Mântuitorului în fața unor posibili voluntari de la departamentul de relații publice. Chiar și ucenicii primesc interdicția de a nu face cunoscută identitatea hristică a lui Isus în Marcu 8:30, iar în Marcu 9:9 interdicția este ridicată după Înviere.

De ce și de unde această tăinuire autoimpusă a identității lui Isus?

Un prim răspuns ar viza așa numita ‘psihologie inversă’ care afirmă că intenția lui Isus a fost aceea de a-i stimula pe oameni să răspândească vestea. Răspunsul are suport în Marcu 7:36 care spune că interdicția nu era o piedică în calea răspândirii veștii: ‘…cu cât le poruncea mai mult, cu atât Îl vesteau mai mult.’ Cu toate acestea, interpretarea ar trebui să țină cont de faptul că a. interdicția nu este adresată doar oamenilor și b. este greu de crezut că Isus s-ar fi folosit de trucuri ca să nu spunem păcăleli pentru a-și face lucrarea.

Un răspuns mult mai aproape de convingerile personale are în vedere faptul că Isus își dezvăluie identitatea progresiv. O afirmare directă a faptului că este Mesia ar fi putut produce o oarecare tulburare, iar pentru receptorii mesajului o astfel de informație ar fi fost greu de digerat. Duhul Sfânt le va descoperi progresiv adevărul despre Isus Hristos.

Asemenea unui bun pedagog, Isus își instruiește progresiv, dar sistematic, învățăceii pentru a putea înțelege adevărurile Sale. Nu El este cel care își descoperă progresiv chemarea proprie, ci oamenii din jurul Său descoperă inițial fragmentar, pentru ca apoi să fie pe deplin încredințați că au de-a face cu Mântuitorul.

Actualmente, nu mai putem descoperi lucruri noi despre Isus Hristos. Odată cu ultimul text canonic, lucrurile noi sau inovatoare sunt, în opinia Bisericii, sinonime cu erezia. Deși lucrul acesta poate părea reducționist, el vizează în primul rând protecția noastră în fața tendinței naturale de progres teologic. Prin urmare, ceea ce se poate cunoaște despre Isus Hristos și despre lucrarea Sa, se află în Sfintele Scripturi.

Lasă un răspuns